Ce sa aleg intre plasma, laser sau apa?
Ce sa aleg? Ce echipament recomandati?
Intrebari frecvente, intrebari carora ne-am gandit sa le raspundem si in scris, pe blog, pentru o mai buna intelegere a caracteristicilor de taiere a echipamentelor astfel incat oferta noastra sa aiba o intalnire cat mai armonioasa cu cerintele clientului.
Va prezentam mai jos câteva criterii de care puteți ține cont pentru a decide ce procedeu este cel mai potrivit pentru aplicația dumneavoastră.
Există mai multe modalități de debitare a tablelor, unele dintre ele fiind adecvate pentru automatizare, altele nu; unele sunt potrivite pentru plăci mai subțiri, altele pentru plăci mai groase; unele sunt rapide, altele lente; unele sunt ieftine, altele nu; unele sunt precise, altele nu.
Debitarea cu plasma este adecvata atat in cazul debitarii tablelor groase. Debitarea cu plasma este una mai versatila putand debita grosimi intre 1mm si 40mm, prin debitarea cu plasma se formează tensiuni şi deformaţii mult mai mici decât la tăierea oxi gaz, taierea in unghi de 90 grade este insa greu de atins, totusi taierea este rapida si ieftina, iar investitia initiala este mica.
Cu cât este tabla mai groasă cu atât costurile de tăiere sunt mai avantajoase. Raportandu-ne la oţeluri, de pana la 10 mm, plasma are un cost redus, realizeaza o taiere buna, deloc bavurata, are o viteza mare de debitare, precizie ridicata si durabilitate, insa cu un gap de taiere de 3-7mm.
Ca principale avantaje enumeram productivitate foarte mare cu costuri de debitare reduse, calitatea debitarii buna, operatii minime de mentenanta. O calitate de taiere foarte buna pentru plasma se obtine cu o plasma High Definition, cu un controller automat de amestec de gaz si un controller dedicate in acest sens. Costul de achizitie este insa similar cu al unui waterjet sau un laser de 1kw. Si aici unghiul de 90 de grade este greu de atins si chiar si cu o tehnologie True Hole nu se poate gauri o tabla perfect. In concluzie plasma ofera cel mai bun cost de taiere table la o precizie relativ ridicata si un cost de achizitie initial mai redus. In marea majoritate a cazurilor reperele pot necesita prelucrare ulterioara.
Debitarea cu laser fiber este potrivita pentru debitarea de table 1- 30 mm, fiind un proces foarte rapid, viteza acestuia fiind limitată doar de viteza reacției chimice dintre metal și fascicul laser. Se pot realiza contururi foarte precise, inclusiv găuri mici de precizie, calitatea muchiei este foarte bună, cu zimți și linii reziduale extrem de mici și zgură puțină sau absentă. Unghiul de taiere este de 90 de grade.
Durata de viață a consumabilelor in cazul debitarii laser este mare, automatizarea mașinii foarte bună transformand astfel acest procedeu de taiere intr-unul fiabil, chiar daca investitia initiala este mai mare decat in cazul plasmei sau a taierii cu jet de apa. Cu cat creste putetea sursei laser, cu atat creste si randamentul de taiere. Costul principal de taiere il reprezinta gazul (Oxigen sau Azot) si cu cat puterea laserului este mai mare cu atat va putea debita mai repede si deci un cosnum de gaz mai mic.
Ca principale avantaje enumeram productivitate foarte mare, in cazul tablelor foarte subțiri, un laser de putere mare poate obține viteze de debitare de 40-50 m/min, costuri minime de utilizare, zona influențată termic este cea mai mică în raport cu celelalte procedee de debitare termică, și de asemenea kerful este foarte mic (în cazuri speciale se poate obține un kerf chiar mai mic de 0,1 mm – la table foarte subtiri), permițând astfel realizarea unor contururi foarte precise, calitatea debitării este foarte bună, iar piesele astfel realizate nu mai necesită prelucrări ulterioare.
Debitarea cu jet de apă asigură cea mai mare plaja de grosimi cu o bună de tăiere a oțelului si practic a oricarui material, cu o taitura netedă și extrem de precisă. Precizia debitării cu jet de apă o poate depăși pe cea a debitării cu laser, prin netezimea muchiei de o calitate mai bună și prin eliminarea riscului de deformare la cald. Limita practică in ceea ce priveste grosimea materialelor în cazul debitării cu jet de apă este de circa 150 mm –200 mm, datorită intervalului de timp necesar pentru debitarea grosimii respective și a tendinței de deviere a fluxului de apă.
Datorita costului ridicat al pompei cu intensificator si a costului de exploatare, echipamentul necesita o investitie initiala mai mare decat cea pentru plasma, nedepasindu-o insa pe cea a laserului. Viteza de taiere este cea mai mica dintre cele doua, numarul de consumabile este mare iar puterea consumata in pornire este de 100A. Cu toate acestea, apa ofera avantajul debitarii de sticla, ceramica, piatra, table pe care nici plasma nici laserul nu le pot debita si ofera o calitate de taire foarte buna.
Ca principale avantaje enumeram flexibilitate deosebita, nu generează gaze toxice, radiații UV sau alte substanțe dăunătoare pentru operator, este cel mai indicat procedeu pentru debitarea aluminiului și a cuprului, nu influenţează termic materialul, calitatea suprafețelor debitate, permite debitarea materialelor tip sandwich, sau a mai multor foi din acelasi material, asezate pachet, permite montarea mai multor capete de debitare la o singura pompa.
In concluzie, decizia privind tipul echipamentului achizitionat trebuie luata in functie de necesarul de productie.
Pentru o debitare de table de 1-5mm, calitativa si economica, cea mai buna solutie este laserul de minim 1kw. Table 5-18mm, plasma sau laserul de mim 3kw. Pentru grosimi mai mari si calitate superioara laserul de minim 4kw, plasma High Definition si Waterjet-ul sunt solutiile disponibile. Laserul Fiber desi a atins in productie puteri de 15kw, are cost mare de achizitie. Plasma High Definition nu asigura insa aceeasi calitate ca si celelalte doua.
Tip tabla | PLASMA- 120A | LASER- 2000w | WATERJET-50 CP 420 Mpa | ||||
Grosime material | Viteza de taiere mm/min | Grosime material | Viteza de taiere mm/min | Gaz auxiliar | Grosime material | Viteza de taiere mm/min | |
Otel carbon | 10 mm | 2100 mm/min | 10 mm | 1000-1200 mm/min | oxigen | 10 mm | 170- 220 mm/min |
12 mm | 1860 mm/min | 12 m,m | 900-1100 mm/min | oxigen | 20 mm | 75-100 mm/min | |
15 mm | 1320 mm/min | 14 mm | 800-1000 mm/min | Oxygen | 30 mm | 15-30 mm/min | |
20 mm | 720 mm/min | 16 mm | 400-600 mm/min | Oxygen | |||
Otel inoxidabil | 10 mm | 2390 mm/min | 4 mm | 2000-2500 mm/min | Nitrogen | 10 mm | 150-180 mm/min |
12 mm | 1750 mmmin | 5 mm | 1500-2000 mm/min | Nitrogen | 16 mm | 85- 100 mm/min | |
15 mm | 1160 mmmin | 6 mm | 700-1000 mm/min | Nitrogen | 20 mm | 70-80 mm/min | |
20 mm | – | 8 mm | 400-500 mm/min | Nitrogen | 30 mm | 30-40 mm/min | |
Aluminiu | 10 mm | 2660 mm/min | 4 mm | 1500-2000 mm/min | Nitrogen | 5 mm | 961 mm/min |
12 mm | 2100 mm/min | 5 mm | 1000-1200 mm/min | Nitrogen | 30 mm | 85 mm/min | |
15 mm | 1445 mm/min | 6 mm | 600-800 mm/min | Nitrogen | 50 mm | 43 mm/min | |
20 mm | – | 8 mm | 400-600 mm/min | Nitrogen | 100 mm | 17.4 mm/min | |
Cupru | 10 mm | – | 1 mm | 9000-10000 mm/min | oxigen | 5 mm | 464 mm/min |
12 mm | – | 2 mm | 3000-3500 mm/min | Oxigen | 20 mm | 71 mm/min | |
15 mm | – | 3 mm | 1000-1200 mm/min | Oxigen | 50 mm | 21 mm/min | |
20 mm | – | 4 mm | 500-600 mm/min | Oxigen | 100 mm | 8.4 mm/min | |
Titanium | 10 mm | – | – | – | – | 5 mm | 464 mm/min |
12 mm | – | – | – | – | 20 mm | 71 mm/min | |
15 mm | – | – | – | – | 50 mm | 21 mm/min | |
20 mm | – | – | – | – | 100 mm | 8.4 mm/min | |
Alama | 10 mm | – | 2 mm | 7000-8000 mm/min | Nitrogen | 5 mm | 454 mm/min |
12 mm | – | 3 mm | 3000-4000 mm/min | Nitrogen | 20 mm | 41 mm/min | |
15 mm | – | 4 mm | 1200-1600 mm/min | Nitrogen | 50 mm | 21 mm/min | |
20 mm | – | 6 mm | 400-600 mm/min | Nitrogen | 100 mm | 8.4 mm/min |
Ce procedeu este EDM ?
Buna ziua si multumim pentru interesul aratat. Nici unul dintre procesele comparate nu este EDM. Laserul se bazeaza pe principiul unui tun de fotoni ce dezintegreaza atomii de metal, plasma pe un gaz ionizat ce prin energia termica topeste si evapora atomii de metal iar waterjet-ul pe principiulmecanic de eroziune.